USAID a realizat cea mai cuprinzătoare evaluare a coridoarelor comerciale ale Moldovei

Studiul de evaluare a prezentat situația reală a coridoarelor comerciale ale Moldovei, a punctat principalele probleme și a venit cu recomandări de remediere pentru facilitarea comerțului.

img1

Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova a prezentat la mijlocul lunii iulie studiul”Evaluarea coridoarelor comerciale ale Moldovei”, în baza căruia urmează a fi eficientizată funcționarea acestora, fapt ce ar dinamiza comerțul exterior al țării noastre.

Pentru a-și asigura o dezvoltare dinamică, mica economie a Republicii Moldova trebuie să fie extrem de deschisă, adică să aibă raporturi de comerț cu cît mai multe state. În scopul facilitării raporturilor comerciale, autoritățile de la Chișinău au încheiat pînă în prezent mai multe acorduri de liber schimb.

Neajunsurile coridoarelor comerciale reduc elanul comercial al economiei moldovenești

Politica respectivă a dat roade. Începînd cu anul 2000 și pînă în 2016 importurile în R. Moldova au crescut în medie cu 13% iar exporturile – cu 18% pe an. În 2017, potrivit Biroului Național de Statistică, ritmul s-a accelerat și mai mult: exporturile au sporit cu 18,6% iar importurile cu mai mult de 20 la sută. Totuși, rezultatele nu sînt pe deplin satisfăcătoare.

Deși a devenit de departe cel mai mare importator de mărfuri moldovenești, absorbind peste 65% din toate exporturile moldovenești, piața imensă a Uniunii Europene, de peste jumătate de miliard de consumatori cu cea mai mare putere de cumpărare din lume,nu este valorificată în întregime. Prima cauză este competitivitatea încă redusă a mărfurilor moldovenești, însă există și obstacole de alt gen în calea extinderii exporturilor moldovenești în general și pe piețele UE în particular. Unul din ele se referă la coridoarele comerciale, mai exact – la neajunsurile acestora, care reduc considerabil elanul comercial al economiei moldovenești.

”Poziția geografică favorabilă trebuie valorificată în întregime”

 Studiul privind situația actuală a coridoarelor comerciale ale Moldovei, realizat în cadrul Programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, a fost prezentat pe 18 iulie curent tuturor părților interesate.Print

Poziția economică și geografică favorabilă a Republicii Moldova urmează a fi valorificată pe deplin prin facilitarea comerțului cu țările din regiune, dar și cu cele situate la mii de kilometri”, a constatat în cadrul evenimentului de prezentare a studiului James D. Pettit, ambasadorul SUA în țara noastră,care a menționat, însă, că accesul restricționat la mare generează mai multe provocări pentru economia națională. În acest context, eficiența coridoarelor comerciale joacă un rol esențial.

”Infrastructura de transport nu e cea mai mare problemă”

Potrivit lui Douglas Muir, directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, în anul 2017 Moldova a ocupat locul 111 din 137 de țări în ratingul calității infrastructurii de transport, publicat de Forumul Economic Mondial. Însă nu infrastructura rutieră generează cea mai mare problemă. ”Este una dintre multiplele probleme și posibil nici nu ajunge în topul primelor cinciCînd privim la hartă, imediat devine clar că Moldova se află într-un context dificil și imediat devin clare primele trei probleme: lipsa accesului direct la mare, regiunea transnistreană și frontiera UE cu România”, a menționat directorul programului.

Print

Frontiera moldo-română, cel mai greu de traversat hotar al UE

Moldovenii preferă să apeleze la transportul auto deoarece acesta, la un preț relativ mic, oferă cea mai rapidă livrare a mărfii la destinație. Spre exemplu, pentru a transporta o marfă cu trenul pe teritoriul Moldovei, pe o distanță de 230 de kilometri, îți ia două zile. Cu camionul, toate transporturile în interiorul țării, dar și pînă în portul Odessa, se efectuează într-o zi.

Mai prost stă situația transportării pînă în portul Constanța care, deși nu se află cu mult mai departe de Republica Moldova, durează peste două zile. Însă, după cum a menționat Kristen Hartpence, specialist în logistică la Nathan Associates și coautor al studiului, timpul costă bani și în procesul evaluării a devenit clar faptulPrint că perioada de timp petrecută la frontierele Moldovei, în special la hotarul cu România, poate presupune întîrzieri substanțiale… Potrivit studiului, prin vămile Leușeni-Albița și Sculeni trec peste o treime din mărfurile exportate și importate cu camionul (35,1%), celorlalte 33 de puncte de trecere revenindu-le 65%.   

La moment, vama Leușeni-Albița este cel mai lent punct de traversare a frontierei pe care îl are Uniunea Europeană cu statele vecine. Potrivit unei analize comparative a 23 de puncte de trecere a frontierei UE cu state externe (non-UE) , timpul mediu de trecere (excepție punctele de la hotarul cu România) a fost de 23,8 minute. Timpul mediu necesar pentru a trece un punct de frontieră românesc (6 din cele 23 analizate) este de 380,4 minute. Din acestea șase la vama Leușeni-Albița timpul de trecere este în medie de 1032,9 minute.

Soluții pentru decongestionarea traficului la PTF (Punctele de Trecere a Frontierei) există. Specialiștii din cadrul Programului USAID pentru Reforme Structurale au prezentat un studiu de caz de la frontiera Estoniei cu Rusia. Țara baltică a implementat la punctul de trecere a frontierei Narva (cu Rusia) un sistem automatizat, ce a redus substanțial timpii de traversare a frontierei. GoSwift, operatorul estonian ce gestionează sistemul prin intermediul unui Parteneriat Public Privat, își descrie soluția de management pentru trecerea frontierei drept un

img5

program care creează rânduri „virtuale”.  Programul acordă, cu câteva zile în avans, un interval de timp pentru traversarea frontierei atât pentru camioane, cât și pentru autoturisme. Rândul fizic a fost eliminat, fapt ce a asigurat predictibilitatea timpului de trecere a frontierei, planificarea programului de șofat și odihnă de către șoferii de camioane și verificarea, de către autorități, a informației prezentate împreună cu cererile de solicitare a intervalului de timp pentru autoturisme în scopul reducerii comerțului ilicit. Șoferii pot accesa informația cu privire la timpul de așteptare prin SMS și web. Drept urmare a implementării sistemului, timpul de așteptare în rînd s-a redus de la 5-6 zile la 30 de minute.

Autoritățile propun controlul vamal comun și susțin recomandările studiului USAID cu privire la implementarea unui sistem automatizat

Directorul adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, a menționat că „Serviciul a solicitat de mai multe ori părțiiPrint românești soluționarea problemei… Se poate interveni cu efectuarea controlului comun la frontieră, similar procedurilor aplicare la punctele de trecere cu Ucraina, cu utilizarea infrastructurii de care dispunem noi, fără investiții în aceasta din partea română. Este necesară doar o sincronizare a numărului angajaților antrenați în procesare“.   

Print

În aceeași cheie, Iuliana Drăgălin, secretar de stat în Ministerul Economiei și Infrastructurii, a spus că, pentru soluționarea problemei, ar putea fi preluată experiența Estoniei.

Iuliana Drăgălin a apreciat înalt studiul oferit de USAID: „Această radiografie atît a coridoarelor comerciale, cît și a nivelului de facilitare a comerțului ne oferă pîrghiile necesare pentru elaborarea și implementarea unor politici și acțiuni eficiente, care vor îmbunătăți situația din domeniul infrastructurii, serviciilor de transport și logisticii. Scopul nostru este să dezvoltăm în Moldova un sistem de transport și logistică modern, care să atragă mai multe investiții în domeniu și să contribuie la crearea mai multor locuri de muncă pentru cetățeni„, a menționat secretarul de stat.

 

Ce efect ar putea avea implementarea recomandărilor și acțiunilor propuse în cadrul studiului?

Paul E. Kent, vicepreședinte senior al Nathan Associates și coautor al studiului,a menționat că asigurarea unei infrastructuri eficiente înseamnă automat o conexiune mai bună. De asemenea, este necesară asigurarea

Printunei transparențe mai mari. ”Transparența va atrage mai multe investiții din afară, pentru că de multe ori persoanele străine interesate nu au suficientă informație și sînt nevoite să apeleze la serviciile unui jurist pentru a se informa detaliat cu referire la deschiderea unei afaceri”, a menționat expertul.

Rachid Benjelloun, vicepreședinte pentru comerț și logistică, Nathan Associates, spune că la moment este greu de a estima exact cum influențează facilitarea coridoarelor comerciale economia în general însă din experiențele anterioare știe că impactul este substanțial.

Print

În baza unor măsurări făcute în cadrul unui program similar în Columbia, îmbunătățirea nesemnificativă a timpilor de trecere a frontierei a provocat o reacție în lanț: a crescut numărul de camioane, de containere transportate. Au avut de cîștigat transportatorii, exportatorii, a cîștigat și consumatorul datorită faptului că timpii reduși de transport au condus și la o ieftinire a mărfii”.

De unde bani?

Referindu-se la implementarea recomandărilor și acțiunilor din cadrul studiului, Aurelia Ieșeanu, director adjunct al Programului USAID Reforme Structurale înPrint Moldova și coautor al studiului, a declarat că Republica Moldova ar trebui să ia în considerare elaborarea unui plan general de logistică a transportului de mărfuri, care să cuprindă o serie de studii de fezabilitate și opțiuni de finanțare. ”Acestea ar trebui să sprijine Guvernul, instituțiile internaționale de finanțare și potențialii investitori privați în procesul de prioritizare a proiectelor. În ceea ce privește finanțarea, studiul recomandă utilizarea fondurilor din sectorul privat și cele generate de parteneriatele public-private”.

 
img11

 Studiul ”Evaluarea coridoarelor comerciale ale Moldovei” a fost realizat cu sprijinul USAID în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, implementat de Nathan Associates Inc., contractor USAID.

 

Distribuie acest articol: